„Cei care au avut afecțiune pulmonară severă rămân cu o zonă de afectare pulmonară interstitiala, adică la nivelul saculetilor de aer. Remisiunea leziunilor se face lent, partea bună este că se întâmplă, tratamentul este agresiv și nu există un tratament specific.
Avem o altă categorie care rămân cu o imunitate mai scăzută și se întorc cu infecții respiratorii, pneumonii severe create de germeni mult mai puțin frecvenţi faţă de perioada anterioară, de exemplu cu ciuperci, cu infecții cu care nu ne-am mai intâlnit foarte des înainte.
Mai există pacienţi care rămân cu o tușe care se rezolvă foarte bine cu un tratament specific astmului. Există o categorie de pacienţi care dezvoltă astm bronșic după trecerea prin COVID.
Avem două tipuri de evoluții ale pneumoniilor: când sunteți o persoană sănătoasa, nu aveți factori de risc, s-ar putea că pneumonia să se manifeste cu febră, durere toracică, greutate în respirație, tuse.
Sunt pacienţi care au imunitate scăzută la care o pneumonie nu se va manifestă cu acest tablou. Vor avea o stare generală semnificativ modificată: oboseală transpirație nocturnă, lipsa poftei de mișcare. Surpriză apare atunci când facem un examen radiologic și observăm că ei au o pneumonie atipică. O întâlnim la persoanele vârstnice, care iau multiple tratamente și care nu întotdeauna le urmează cu rigurozitate”, a spus medicul Beatrice Mahler.
Situația vaccinării în România: concluziile surprinzătoare ale specialiștilor
Vaccinarea în România: concluzii din cele mai recente date Cele mai noi date privind vaccinarea în România arată o situație mai complexă decât percepția generală. Analizele indică faptul...
