Tot ceea ce se află în afara acestui concept poate avea caracter toxiv sau periculos. Această strategie de marketing are potențialul de a funcționa cu succes dacă este implementată corespunzător.
Din punct de vedere electoral, o colaborare între PSD și PNL nu va mai avea impactul pe care l-a avut Uniunea Social Liberală în trecut, dar în funcție de modul în care este gestionată și promovată, această alianță ar putea atrage voturi din rândul indecișilor sau chiar din cel al celor care declară inițial că nu intenționează să voteze. La alegerile parlamentare din 2020, prezența la vot a fost sub 35%, iar cu o absenteism de 65%, guvernul și parlamentul au funcționat fără a avea o legitimitate puternică.
Deși nu este clar care este proporția exactă a alegătorilor indeciși în acest moment, sondajul INSOMAR arată că 34% dintre alegători nu manifestă deloc interes față de politică, 29% sunt rar interesați, iar 18% sunt doar ocazional. Așadar, doar 19% dintre cei care se declară foarte interesați știu cu exactitate pe cine vor vota. Cei rămași sunt susceptibili la influențe sau sunt nemulțumiți și ar putea contribui la creșterea absenteismului. Cercetarea sociologică relevă, de asemenea, profilul alegătorilor, cu 70% dintre aceștia având încredere mare în Biserica Ortodoxă și NATO, 60% în Armata Română, 50% în pompieri și 40% în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, 40% nu au deloc încredere în UE, iar aproape 60% doresc respectarea Constituției României, nu a deciziilor UE, în care au încredere doar 24%.
România are, în consecință, un electorat predominant conservator-naționalist, care susține mai multe elemente tradiționale, o mai mare importanță a identității românești și o diminuare a influenței Uniunii Europene, dar dorește menținerea apartenenței la NATO. George Simion și partidul AUR au valorificat aceste tendințe sociologice, transformându-le în principii de bază ale partidului. PSD și PNL, deși au în multe privințe aceleași convingeri ca AUR, sunt reticenți în a le recunoaște și exprima. Partidele extremiste câștigă teren tocmai pentru că sunt percepute ca autentice, în timp ce PSD și PNL, partidele care au deținut puterea de mai multe ori, nu au reușit să aducă prosperitate și nici măcar să integreze țara în Spațiul Schengen.
O colaborare între PSD și PNL, chiar și sub forma unui Bloc Democratic, nu asigură o victorie garantată, deoarece regulile obișnuite ale aritmeticii electorale pot să nu se aplice în alegeri. În plus, în PNL există o opoziție semnificativă față de posibilitatea unor candidați comuni la alegerile prezidențiale, parlamentare, locale și europarlamentare. Conform unor surse din interiorul partidului, șansele ca cele două formațiuni să ajungă la un acord în ceea ce privește un candidat la președinție sunt reduse, iar această divergență ar putea să contribuie la menținerea stabilității în cadrul partidului.
Pe de altă parte, există și surse care sugerează că Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu ar putea să împartă între ei funcțiile de președinte și șef al guvernului, datorită „chimiei” lor bune și a capacității lor de a menține un echilibru politic. De asemenea, conform informațiilor publicate în Libertatea, dacă PNL și PSD ajung la un acord, s-ar putea să unifice primul tur al alegerilor prezidențiale cu alegerile locale, astfel încât social-democrații și liberalii ar putea prezenta un candidat comun, iar USR ar putea pierde influența în orașele importante. Cu toate acestea, în practică, implementarea acestei strategii ar putea să fie dificilă, deoarece o parte din electoratul care se opune PSD ar putea să părăsească definitiv tabăra liberală și să migreze către USR.
