Părintele Arsenie Boca, unul dintre cei mai iubiți duhovnici ai României, a continuat să uimească lumea chiar și după trecerea sa în neființă. Minunile asociate numelui său au continuat să apară, iar faptele uluitoare legate de mormântul său au devenit subiect de discuție. Comuniștii au dezgropat trupul părintelui de trei ori, iar descoperirile făcute în timpul acestor exhumări au cutremurat pe toți cei prezenți.
Părintele Nifon Boboia (născut în 1935) de la Mănăstirea Prislop a relatat cu emoție despre miracolele atribuite lui Arsenie Boca, care au continuat să se întâmple după moartea sa, potrivit informațiilor prezentate de click.ro.
„Am avut şansa şi fericirea…. Simţeam că am să văd o minune la părintele, dar nu ştiam ce. Am stat în faţa dânsului în biserică o jumătate de oră şi l-am fixat bine în inima mea şi am sărutat Evanghelia, crucea şi mâinile. De patru zile era în sicriu şi era… pot să spun de atunci, să-l pui în raclă, sfinte moaşte, aşa era de uscat, la faţă şi la mâini, dar palmele când le-am văzut eu erau roz, aşa cum vedeţi palma mea.
Şi l-am dus pe umăr şi nu l-am simţit pe umăr şi am întrebat un preot: cum l-ai simţit? Şi părintele Vamvulescu Petru mi-a răspuns: eu am pus mâna deasupra, oare îl mai avem pe umăr sau nu? Deci nu s-a lăsat greu pe noi, să ne apase. Aia a fost viaţa dânsului să ne ia el pe umăr”, îşi aminteşte părintele Nifon Boboia, potrivit Romania TV.
Petru Vamvulescu a devenit preot datorită lui Arsenie Boca
Părintele Petru Vamvulescu l-a cunoscut pe Arsenie Boca în tinerețe. Este unul dintre preoții care l-au căutat pe părintele Arsenie asiduu, după anul 1970.
„Părintele Nifon, cel cu care l-am dus pe părintele Arsenie pe urmar, în sicriu, până la mormânt, dă mărturie credincioşilor despre multe minuni ale părintelui Arsneie. El a strigat către mine când scoteam sicriul cu părintele pe uşa de la Prislop, că sicriul se duce în sus, şi eu i-am adeverit că e că un fulg pe umăr”, spune şi părintele Petru Vamvulescu.
„Să nu ascundem încă un lucru, părintele Arsenie a fost de trei ori scos din mormânt. Prima dată, la trei zile după îngropare, fiindu-le frică securiştilor să nu învie, cum îi era ferică lui Irod că Iisus este sfântul Ioan Botezatorul, căruia îi tăiase capul. A două oară l-au scos după un an, fără explicaţii, a treia oară, de vreo 6 ani, într-o împrejurare deosebită – a ieşit ca un izvor de apă din mormântul părintelui Arsenie, care nu a putut fi oprit. Atunci s-a deschis mormântul şi s-a scos apa din mormânt cu găleţile şi s-a adunat în butoaie.
Capacul de pe sicriu a fost găsit într-o parte şi sfintele oase erau pline cu apă şi noroi. Au fost spălate şi aşezate într-un sicriu nou, de stejar, pe care eu l-am adus în spinare de la mănăstire până la mormânt. Erebuie să va mărturisesc că în noapatea aceea părintele Arsenie m-a chemat tainic şi pe mine, că să fiu de faţă, ca martor la dezgroparea lui care s-a făcut în pripă, la lumina lumânărilor şi a lunii”, mai spune preotul Vamvulescu.
„Am băut apă scoasă din mormânt şi i-am sărutat sfintele oase, şi mai ales capul care era înmiresmat şi l-am ţinut în mâinile mele tremurând”, a adăugat acesta.
Din mărturiile preotului Vamvulescu ies la iveală lucruri terifiante despre modul în care s-a săvârşit din viaţă părintele Arsenie Boca: „El nu a murit numai pentru că a fost iradiat, probabil în toamna anului 1989. Văzând că părintele Arsenie s-a ridicat din moarte, i-au dat lovitura fatală. Părintele Arsenie a fost dus în pădurea de brazi de la Sinaia şi răstignit”, susţine preotul Vamvulescu.
