România se confruntă cu măsuri de austeritate pentru a evita un colaps economic, conform unui articol recent publicat de Financial Times. Guvernul a implementat deja o primă serie de creșteri de taxe și înghețări ale cheltuielilor începând cu 1 august, iar alte două pachete sunt în curs de dezbatere.
Deficitul public al României
Cu un deficit public de 9,3% din PIB în 2024, conform metodologiei ESA agreate la nivel european, cel mai mare din Uniunea Europeană, România se află într-o situație fiscală dificilă. Acest nivel depășește cu mult pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale UE.
Măsurile de austeritate sunt extrem de nepopulare în România, după ce țara a trecut prin unele dintre cele mai dure tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe din Europa, în urma crizei datoriilor.
În 2012, guvernul de la București a căzut în mijlocul protestelor anti-austeritate, reflectând evenimente similare din Grecia, Portugalia și Irlanda.
Un vicepremier a demisionat deja din cauza acuzațiilor de corupție, iar Uniunea Salvați România (USR), partid anti-sistem fondat de Nicușor Dan, s-a revoltat împotriva deciziei de a organiza o înmormântare de stat pentru primul președinte post-comunist al țării, mai notează Financial Times.
Primele măsuri adoptate
Pachetul intrat în vigoare la 1 august include:
-
Creșterea cotei superioare de TVA de la 19% la 21%
-
Majorarea accizelor
-
Înghețarea creșterilor salariale și a pensiilor în sectorul public până în 2026
Conform articolului, măsurile mai dificile sunt încă în negociere, iar acestea includ:
-
Reforma companiilor de stat
-
Reducerea pensiilor generoase și a altor beneficii pentru foștii oficiali guvernamentali
-
Reforma sistemului de pensii pentru eliminarea privilegiilor speciale, cum ar fi pensionarea anticipată pentru judecători
Situația economică a României
Toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat România la o singură treaptă deasupra statutului de „junk”. PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru, iar Banca Centrală avertizează că ritmul de creștere economică va încetini și mai mult.
Criza politică prelungită complică suplimentar situația, iar noua coaliție guvernamentală, formată din patru partide, rămâne fragilă, cu tensiuni mari între parteneri.
Partidul de extremă dreapta AUR a depășit partidele de guvernământ în sondaje, fiind cotat pe primul loc cu aproximativ 40%. AUR profită de nemulțumirea publică față de creșterea costului vieții și de percepția largă că politicienii urmăresc doar îmbogățirea proprie și a camarilei lor.
România pierde un sfert din fondurile UE de 28,5 miliarde de euro
Măsurile controversate privind pensiile și reforma guvernanței companiilor de stat sunt urgente, deoarece reprezintă condiții pentru accesarea fondurilor de redresare post-pandemie ale UE, ce trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.
Bucureștiul a recunoscut recent că va pierde aproape un sfert din cele 28,5 miliarde de euro inițiale alocate. Până acum, România a accesat mai puțin de 10 miliarde de euro din aceste fonduri.
Opinia cetățenilor
Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, estimează că teama de a pierde alegerile va menține probabil coaliția unită, însă nu pentru întreg mandatul:
„AUR este aproape de 40%, în timp ce partidele din coaliție sunt fiecare sub 20%. AUR poate pur și simplu să stea și să aștepte. Nu sunt foarte încrezător că această coaliție va rezista mai mult de un an.”
Cetățenii înțeleg dificultățile fiscale, dar nu au încredere în guvern și pun sub semnul întrebării eficiența măsurilor:
„Totul a devenit mai scump, după creșterea TVA-ului,” spune Cristina, ingineră în vârstă de 49 de ani din București. „Sper să se întâmple ceva cu pensiile speciale, care sunt teribil de mari și nejustificate.”
Mihai, muncitor de 53 de ani, întreabă de ce cetățenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar: „Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit impozitele, de unde a apărut gaura? Cineva a greșit. Ei bine, atunci să plătească acel cineva.”
