Comunicarea între oameni și animale ar putea fi posibilă datorită avansurilor realizate în domeniul inteligenței artificiale.
O fundație asociată cu Universitatea din Tel Aviv a lansat un proiect cu un premiu de 10 milioane de dolari pentru cercetarea în comunicarea cu necuvântătoarele.
Provocarea Coller Dolittle, creată de Fundația Jeremy Coller și Universitatea din Tel Aviv, își propune să faciliteze dialogul între specii. Chiar dacă nu este obligatorie, inteligența artificială poate amplifica multe dintre conceptele discutate în cadrul proiectului. Jeremy Coller, președintele fundației, compară potențialul AI-ului cu cel al Piatrei Rosetta în descifrarea hieroglifelor.
„Așa cum Piatra Rosetta a dezvăluit secretele hieroglifelor, sunt convins că puterea inteligenței artificiale ne poate ajuta să deblocăm conversația între specii”, a spus Jeremy Coller, președintele fundației.
Echipa proiectului a raportat progrese în dezvoltarea algoritmilor pentru interpretarea sunetelor emise de animale, de la lilieci la porci și rozătoare. Se speră că aceste eforturi vor duce la un sistem universal de comunicare între specii.
„În ultimii ani, înțelegerea de către comunitatea științifică a tiparelor de comunicare ale organismelor non-umane a progresat enorm”, a spus profesorul Yossi Yovel de la Universitatea din Tel Aviv, care este președintele Premiului Coller Dolittle și a fost coautor al studiului asupra liliecilor.
Premiile pentru „spargerea codului” pentru a comunica cu animalele includ o investiție de capital de 10 milioane de dolari și premii în numerar.
Criteriile pentru premiile secundare includ non-invazivitatea, aplicabilitatea în diverse contexte și capacitatea de a măsura răspunsul animalului. Deadline-ul pentru depunerea candidaturilor este pe 31 iulie. Obiectivul echipei este să dezvolte un sistem care să permită comunicarea fără ca animalele să-și dea seama că interacționează cu oamenii.
Peter Gabriel, co-fondator al Interspecies Internet, evidențiază impactul pozitiv pe care l-a avut interacțiunea sa cu maimuțele bonobo, subliniind importanța cercetării serioase în acest domeniu. „Când am cântat muzică cu maimuțe bonobo, am fost uimit de inteligența și muzicalitatea lor. Sunt încântat că există oameni de știință serioși, angajați atât în înțelegerea comunicării lor, cât și a modalităților prin care am putea începe o comunicare semnificativă între specii.”
Cu toate acestea, unii experți ridică întrebări etice cu privire la interpretarea vocalizărilor animalelor prin intermediul inteligenței artificiale. Profesorul Robert Seyfart de la Universitatea din Pennsylvania atrage atenția asupra necesității unei înțelegeri profunde a contextului social al animalelor înainte de a interpreta semnificația comunicării lor.
„Cred că nicio programare IA nu poate înlocui pe termen lung cunoștințele detaliate despre societatea în care animalele comunică”.
„A încerca să descoperi semnificația mormăitului unui babuin, al fluierului unui delfin sau al huruitului unui elefant fără a cunoaște mediul social – asta durează ani de zile – este ca și cum ai sări la pagina 137 din Pride and Prejudice (Mândrie și Prejudecată) și ai încerca să explici de ce Elizabeth Bennett îi spune nu domnului Darcy fără să știi nimic despre istoria lor”, a spus Robert Seyfart, profesor de psihologie la Universitatea din Pennsylvania.
Profesoara Clara Mancini sugerează că AI-ul ar putea fi o unealtă valoroasă în acest sens, dar subliniază importanța recunoașterii drepturilor animalelor.
„Dacă are succes, din punctul meu de vedere, aceasta ar fi una dintre cele mai valoroase realizări ale omului făcută prin această tehnologie care este în dezvoltare rapidă”, a spus ea.
Ea a mai adăugat că, dacă reușita în această mare provocare ne va permite cu adevărat să înțelegem experiența animalelor, este cu totul altă poveste.
„Mai important este să vedem dacă vom fi dispuși să ascultăm cu adevărat ceea ce au de spus animalele și, în cele din urmă, să le acordăm drepturile fundamentale pe care le cere demnitatea lor intrinsecă. Sper din tot sufletul că da”.
