Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, ar putea emite ordine către forțele militare americane pentru a invada Groenlanda, preluând astfel controlul direct asupra celei mai mari insule din lume. Acesta este unul dintre scenariile în care republicanul ar putea obține acest teritoriu autonom al Danemarcei, conform opiniei experților occidentali. Ce alte opțiuni au fost discutate de specialiști după ce republicanul a exprimat recent, în mod repetat, interesul pentru Groenlanda?
Agenda de anexare
În ultimele săptămâni, înainte de revenirea la Casa Albă programată pentru 20 ianuarie, discursurile publice ale lui Trump nu s-au axat pe confirmările nominalizaților pentru Cabinetul său sau pe aspecte cheie ale agendei sale de campanie, precum deportările în masă sau reducerea prețurilor, a raportat NBC News.
În schimb, Trump – care a criticat intervențiile militare ale SUA în alte țări și l-a acuzat pe președintele Joe Biden de gestionarea dezastruoasă a retragerii din Afganistan în vara anului 2021 – a promovat ideea ca America să-și extindă teritoriul, inclusiv prin forță dacă este necesar, ceea ce unii experți au denumit “o agendă de anexare.”
Astfel, în ultimele săptămâni, Trump a subliniat în mod repetat ideea de a prelua Groenlanda de la Danemarca, de a recupera Canalul Panama, după ce Statele Unite l-au returnat guvernului panamez cu decenii în urmă, și de a absorbi Canada în Statele Unite.
Mai mult, Trump a declarat că ia în considerare utilizarea armatei pentru a obține controlul asupra Groenlandei și Canalului Panama, afirmând în același timp că va folosi “forță economică” pentru a presa Canada să se alăture Statelor Unite. De asemenea, el a menționat că dorește să redenumească Golful Mexic și Denali, cel mai înalt vârf al Americii de Nord.
Retorica lui Trump, care a stârnit îngrijorări nu doar în rândul democraților și unor republicani de la Washington, dar și al aliaților americani, oferă o perspectivă asupra transformărilor interne și globale pe care republicanul intenționează să le realizeze, potrivit experților. Aceștia consideră, de asemenea, că declarațiile președintelui ales reflectă o componentă esențială a agendei lui Trump: combaterea influenței Chinei.
Aceasta se datorează faptului că aliații lui Trump i-au prezentat viitorului lider al SUA date care, susțin ei, demonstrează expansiunea regimului de la Beijing în emisfera vestică, inclusiv acuzația că Panama favorizează transporturile chineze în detrimentul celor americane. În același timp, eforturile Chinei de a consolida legăturile cu Groenlanda au alarmat oficialii americani.
Carla Sands, fostul ambasador al lui Trump în Danemarca, a declarat că danezii nu au capacitatea de a apăra adecvat insula, în timp ce eforturile Chinei de a întări legăturile cu Groenlanda au generat îngrijorări la Washington.
“Suntem mari parteneri și aliați cu Danemarca,” a spus ea. “Am avut relații diplomatice cu ei de 200 de ani. Ei sunt membri fondatori ai NATO. Deci suntem prieteni buni, dar prietenii buni trebuie uneori să aibă conversații dificile. Și una dintre aceste conversații a fost: ‘Cum veți apăra Groenlanda, parte a regatului vostru, când nici măcar nu puteți apăra Danemarca propriu-zisă?’”
“Singurele capacități pe care Danemarca le controlează pentru Groenlanda sunt apărarea și politica externă; orice altceva este controlat de Groenlanda,” a adăugat Sands. “Și asta face Groenlanda extrem de vulnerabilă în fața actorilor răi, deoarece aceștia doresc creștere economică.”
Importanța Groenlandei
În ceea ce privește Groenlanda, președintele ales Trump și-a exprimat un interes reînnoit pentru preluarea controlului asupra acestui teritoriu autonom danez din Arctica și cea mai mare insulă din lume.
Trump și-a manifestat pentru prima dată intenția de a cumpăra Groenlanda în 2019, în timpul primului său mandat de președinte. La acea vreme, premierul danez Mette Frederiksen a descris ideea drept “absurdă,” ceea ce a determinat Trump să anuleze o călătorie oficială la Copenhaga. În ultimele săptămâni însă, președintele ales al SUA a mers mai departe, refuzând să excludă utilizarea forței economice sau militare pentru a prelua controlul asupra acesteia.
De exemplu, Trump și aliații săi au invocat securitatea națională ca motiv principal pentru care SUA ar trebui să achiziționeze Groenlanda. Luna trecută, Trump a afirmat pe platforma sa Truth Social că “proprietatea și controlul american asupra Groenlandei sunt o necesitate absolută.”
Ulterior, într-o conferință de presă, Trump a insistat, referindu-se la motivele posibilei achiziții a Groenlandei: “Vorbesc despre protejarea lumii libere. Te uiți la – nici măcar nu ai nevoie de binoclu – te uiți afară. Ai nave chinezești peste tot. Ai nave rusești peste tot. Nu vom lăsa să se întâmple asta.”
Oficialii danezi și europeni au reacționat negativ la remarcele președintelui ales, afirmând că Groenlanda nu este de vânzare și că integritatea teritorială trebuie păstrată.
Cum ar putea însă să se desfășoare această situație neobișnuită, cu doi aliați din NATO în dezacord asupra unui teritoriu imens, acoperit în proporție de 80% cu gheață, dar bogat în resurse minerale neexploatate?
Și cum ar putea afecta rezultatul final aspirațiile de independență ale celor 56.000 de locuitori ai Groenlandei?
Reamintim că insula, situată în nordul Oceanului Atlantic și acoperită în proporție de aproximativ 80% de calotă glaciară, se află sub controlul Danemarcei încă din secolul al XVIII-lea. Teritoriul a fost complet integrat în Danemarca în 1953 prin Constituția țării și a devenit autonom în 1979. Groenlandezii, majoritar inuiti, dețin cetățenie deplină daneză.
Economia insulei, cu capitala la Nuuk, se bazează pe pescuit, minerit și turism, iar schimbările climatice au un impact semnificativ asupra regiunii, deschizând accesul la resurse naturale și rute maritime noi, dar amenințând ecosistemele locale. Groenlanda are o cultură bogată, influențată de tradițiile inuite și de legătura cu Danemarca. Insula primește, de asemenea, aproximativ 500 de milioane de dolari anual în plăți de asistență socială de la statul danez, iar groenlandezii beneficiază de îngrijire medicală gratuită și educație universitară gratuită în universitățile daneze.
Groenlanda este mai aproape de New York decât de Copenhaga, iar Statele Unite au ocupat-o temporar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1951, SUA au căutat și au obținut o cooperare extinsă în domeniul apărării și dreptul de a amplasa o bază acolo, prin așa-numitul Defense of Greenland Agreement sau Acordul de Apărare al Groenlandei.
Potrivit Atlantic Council, Groenlanda este strategică pentru americani din mai multe motive. În primul rând, deține bogății minerale, gaze naturale și petrol. Datele Comisiei Europene indică faptul că douăzeci și cinci dintre cele treizeci și patru de “materii prime critice” importante pentru viitorul Europei se găsesc în Groenlanda, inclusiv cele utilizate pentru fabricarea bateriilor, turbinelor eoliene și vehiculelor electrice.
În al doilea rând, regiunea arctică este un punct geopolitic sensibil. Această zonă găzduiește resurse minerale, precum și rezerve masive de petrol și gaze naturale – majoritatea situate pe teritoriile rusești – și există potențialul pentru un viitor conflict economic, mai ales pe măsură ce schimbările climatice accelerează topirea gheții și modifică natura rutelor comerciale.
Nu în ultimul rând, Groenlanda găzduiește Baza Spațială Pituffik a Statelor Unite (fosta Thule Air Base), care adăpostește permanent atât personal militar american, cât și sistemul de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice. Ruta cea mai scurtă dintre Statele Unite și Europa trece prin Groenlanda, subliniind astfel importanța strategică a acestei locații.
De ce vrea însă Trump să pună mâna pe această insulă?
Potrivit experților străini, interesul recent reînnoit al republicanului pentru Groenlanda nu ar trebui să surprindă pe cei familiarizați cu agenda de politică externă a viitoarei administrații de la Washington.
Având în vedere aprecierea istoriei de către viitorul președinte și motivația lui de a obține succese majore, achiziția strategică a Groenlandei ar trebui privită ca o opțiune naturală de extindere a teritoriului SUA în America de Nord, asigurându-i în același timp lui Trump un loc important în istorie.
Un aspect secundar, dar la fel de important, al concentrării echipei Trump asupra Groenlandei îl reprezintă rezervele bogate de minerale ale insulei și posibilul viitor ca alternativă la monopolul aproape absolut pe care China îl are în prezent asupra mineralelor rare. Împreună cu creșterea activității rusești în regiune și cu obiectivul declarat al Chinei de a deveni o putere arctică, administrația viitoare a Statelor Unite consideră, fără îndoială, că integrarea fermă a Groenlandei în sfera de influență a SUA este o prioritate de securitate națională.
Brent Sadler, cercetător senior la Heritage Foundation, a declarat că Groenlanda ar putea deveni din ce în ce mai importantă “dacă transportul devine viabil pe această rută pe măsură ce vremea arctică se încălzește și calotele glaciare se micșorează.”
“Geografia contează cu adevărat, iar geografia Groenlandei este extrem de strategică,” a afirmat Sadler, fost căpitan în US Navy. “Nu dorim o prezență economică sau militară chineză chiar acolo, pe o rută foarte critică pentru un atac împotriva Statelor Unite.”
În cazul Groenlandei, Trump dorește probabil să mențină și chiar să aprofundeze prezența militară a SUA acolo și să asigure “un acces mai bun al Statelor Unite la minerale și materiale critice,” a declarat și Dan Hamilton, expert în politică externă la Brookings Institution.
Reacțiile politicienilor și analiștilor americani
Cum au reacționat însă politicienii și analiștii americani la comentariile lui Trump? Democrații au oferit un răspuns mixt la agenda președintelui ales. Guvernatorul de Colorado, Jared Polis, a scris pe X că “ar saluta” Groenlanda ca al 53-lea stat american “imediat după ce admitem Puerto Rico și Washington DC”, în timp ce presa de peste ocean, în general favorabilă stângii americane, a criticat “expansionismul” și “noul imperialism” al Administrației Trump sau a descris tacticile republicanului drept o versiune contemporană a “Teoriei nebunului” utilizată de fostul președinte Richard Nixon. Aceasta era menită să îi facă pe adversari să creadă în capacitatea unui lider de a acționa imprevizibil ca o modalitate de a insufla frica și de a câștiga avantajul în relațiile internaționale.
În schimb, republicanii și presa de dreapta au salutat comentariile despre anexarea lui Trump, cu jurnalistul Sean Hannity de la Fox News prezentând ideea ca Groenlanda și Canada să se alăture SUA ca fiind o inițiativă înțeleaptă, în timp ce New York Post, una dintre publicațiile preferate ale lui Trump, a scris despre “Doctrina Donroe,” un joc de cuvinte legat de poziția președintelui James Monroe în secolul XIX despre rolul SUA în emisfera vestică. Doctrina Monroe avertiza puterile europene să nu interfereze în afacerile emisferei vestice, pe care SUA o considerau domeniul său exclusiv.
Iar Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei, condusă de republicani, a postat pe X o postare în care lăuda planurile lui Trump pentru Groenlanda și Panama, scriind că este “neamerican să-ți fie frică de vise mari.”
Interesul echipei Trump pentru Groenlanda este, așadar, evident. Acest lucru a fost confirmat și de vizita pe care fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a făcut-o la Nuuk zilele trecute, precum și de apelul telefonic pe care președintele ales l-a efectuat pentru a transmite un mesaj locuitorilor groenlandezi.
Scenarii posibile
Așa cum am menționat anterior, liderii danezi au reacționat negativ la comentariile lui Trump legate de viitorul Groenlandei. De asemenea, prim-ministrul insulei, Múte Egede, a declarat că “Groenlanda este pentru poporul groenlandez. Nu vrem să fim danezi, nu vrem să fim americani. Vrem să fim groenlandezi.”
Ce va face Trump în aceste condiții? BBC a discutat despre patru scenarii posibile.
Trump își pierde interesul, status quo-ul actual rămâne neschimbat
Unii experți speculează că declarațiile lui Trump ar putea fi doar o exagerare, o tactică pentru a-i determina pe danezi să îmbunătățească securitatea Groenlandei, având în vedere amenințările din partea Rusiei și Chinei care caută influență în regiune.
Luna trecută, Danemarca a anunțat un nou pachet militar de 1,5 miliarde de dolari pentru zona arctică. Acesta fusese pregătit înainte de declarațiile lui Trump, dar anunțul făcut la doar câteva ore după comentariile republicanului a fost descris de ministrul danez al apărării ca o “ironii a destinului.”
“Ce a fost important în ce a spus Trump a fost că Danemarca trebuie să își îndeplinească obligațiile în zona arctică sau trebuie să lase Statele Unite să o facă,” a afirmat Elisabet Svane, correspondentă pentru Politiken.
Marc Jacobsen, profesor asociat la Colegiul Danez de Apărare, a spus că aceasta este o situație în care Trump “se poziționează înainte de a prelua funcția,” în timp ce Groenlanda profită de ocazie pentru a câștiga mai multă autoritate internațională, ca un pas important spre independență.
Așadar, chiar dacă Trump ar pierde interesul pentru Groenlanda acum, ceea ce Jacobsen consideră a fi scenariul cel mai probabil, republicanul a adus cu siguranță problema în centrul atenției.
Dar independența Groenlandei a fost pe agenda publică de mulți ani, iar unii spun că dezbaterea ar putea chiar să meargă în direcția opusă.
“Am observat în ultimele zile că prim-ministrul Groenlandei este mai calm în comentariile sale – adică da, vrem independența, dar pe termen lung,” a remarcat Svane.
Groenlanda votează pentru independență, caută legături mai strânse cu SUA
Există un consens general în Groenlanda că independența insulei se va obține în cele din urmă și, de asemenea, că dacă Groenlanda o va vota, Danemarca o va accepta și o va ratifica.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca Groenlanda să voteze pentru independență dacă cetățenii săi nu primesc garanții că pot menține subvențiile pe care le primesc în prezent de la Danemarca pentru a finanța, de exemplu, asistența medicală și sistemul de asigurări sociale.
“Prim-ministrul Groenlandei ar putea fi în stare de alertă acum, dar, în cazul în care va convoca efectiv un referendum, va avea nevoie de o narațiune convingătoare despre cum să salveze economia și sistemul de protecție socială al Groenlandei,” a declarat Ulrik Gad, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale.
Un posibil pas următor este o asociere liberă cu SUA – ceva similar cu relațiile pe care Washingtonul le are în prezent cu statele pacifice Insulele Marshall, Micronezia și Palau.
Danemarca s-a opus anterior acestui statut atât pentru Groenlanda, cât și pentru Insulele Feroe, dar actualul prim-ministru, Mette Frederiksen, nu este categoric împotrivă, a declarat Gad.
“Înțelegerea daneză a experienței istorice din Groenlanda este mult mai bună decât acum 20 de ani,” cu Danemarca acceptând responsabilitatea colonială, a completat expertul.
Discuțiile recente “ar putea-o convinge pe (Frederiksen) să spună – mai bine să menținem Danemarca în Arctica, să păstrăm un fel de conexiune cu Groenlanda, chiar dacă este una mai laxă,” a adăugat el.
BBC a scris că, chiar dacă Groenlanda este capabilă să se desprindă de Danemarca, a devenit clar în ultimii ani că nu poate scăpa de SUA. Americanii nu au părăsit niciodată insula după ce au preluat controlul acesteia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și o consideră vitală pentru securitatea lor.
Acordul din 1951 menționat anterior a afirmat suveranitatea de bază a Danemarcei asupra insulei, dar, de fapt, a oferit SUA tot ce își doreau.
Dr. Gad a spus că oficialii din Groenlanda au fost în contact cu ultimele două administrații americane privind rolul Washingtonului. “Acum ei știu că SUA nu vor pleca niciodată,” a spus expertul.
Poate acesta este și unul dintre motivele principale pentru care premierul groenlandez Múte Egede a declarat zilele trecute că este “gata” să discute cu președintele ales Trump.
“Suntem gata să vorbim,” a spus el. “Cooperarea înseamnă dialog. Cooperarea înseamnă că vom lucra pentru a găsi soluții.”
De asemenea, în ultimele zile, Danemarca a trimis mesaje private echipei Trump, exprimându-și disponibilitatea de a discuta despre creșterea securității în Groenlanda sau a prezenței militare a SUA pe insulă, fără a transfera suveranitatea formală a teritoriului, a relatat Axios.
Trump intensifică presiunea economică
Unii experți străini au speculat că retorica economică a lui Trump reprezintă potențial cea mai mare amenințare la adresa Danemarcei. Dacă SUA cresc drastic tarifele la mărfurile daneze sau chiar la cele din UE, acestea ar putea forța Danemarca să facă concesii legate de Groenlanda.
Profesorul Jacobsen a spus că guvernele daneze s-au pregătit pentru acest scenariu și nu doar din cauza insulei arctice.
Trump a amenințat cu tarife universale de 10% pentru toate importurile din SUA, ceea ce ar putea, printre altele, să afecteze semnificativ creșterea economiei europene. În aceste condiții, unele companii daneze și alte companii din UE iau în considerare acum înființarea de baze de producție în SUA.
Una dintre principalele industrii daneze potențial afectate de acest lucru este cea farmaceutică, a scris BBC. SUA primesc din Danemarca produse precum aparatele auditive și cea mai mare parte a insulinei, precum și medicamentul pentru diabet Ozempic, produs de compania daneză Novo Nordisk.
Analiștii cred că creșterea prețurilor care ar rezulta din aceste măsuri nu va fi pe placul publicului american.
Trump invadează Groenlanda
Această “opțiune nucleară” pare exagerată, dar trebuie luată în considerare în contextul în care Trump nu a exclus o acțiune militară.
BBC a scris că, în esență, nu ar fi dificil pentru SUA să preia controlul asupra insulei, având în vedere că deja dețin baze și un număr considerabil de trupe în Groenlanda.
“SUA dețin deja controlul de facto” al insulei, a declarat și profesorul Jacobsen.
Experții consideră însă că orice utilizare a forței militare de către Washington ar genera un incident internațional.
“Dacă Statele Unite invadează Groenlanda, invadează NATO,” a spus Svane. “Articolul 5 ar trebui să fie declanșat. Și dacă o țară NATO invadează NATO, atunci nu există NATO.”
Dr. Gad a afirmat că declarațiile lui Trump seamănă cu cele ale președintelui chinez Xi Jinping referitoare la Taiwan sau ale lui Vladimir Putin în discuțiile despre Ucraina.
“(Trump) spune că este legitim să luăm această bucată de pământ,” a afirmat expertul. “Dacă îl luăm în serios, acesta este un semn rău pentru întreaga alianță occidentală.”
Concluzie
În ciuda condamnării generale și a reacțiilor internaționale negative, inclusiv din partea aliaților Americii, nu este exclus ca eforturile lui Trump de a achiziționa Groenlanda să reușească. Fie prin presiune economică, fie prin convingerea liderilor insulei să accepte controlul american, fie printr-o acțiune militară copleșitoare, Statele Unite ar putea încorpora cea mai mare insulă din lume și toate bogățiile sale.
În competiția globală cu China, nu este imposibil ca America lui Trump să rupă tradițiile moderne și normele diplomatice (și democratice), anexând Groenlanda și transformând-o într-un stat al uniunii.
N-ar fi prima dată în istoria Americii când se întâmplă așa ceva: în 1803, președintele Thomas Jefferson a cumpărat cu 15 milioane de dolari un teritoriu vast de la Franța, care includea aproape un sfert din teritoriul actual al SUA, cunoscută ca Louisiana Purchase, având un impact semnificativ asupra expansiunii vestice a SUA. De asemenea, Statele Unite au achiziționat Alaska de la Imperiul Rus în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, un pas strategic important care a oferit acces la resurse naturale și a deschis calea pentru dezvoltarea regiunii.
Trump s-ar putea alătura predecesorilor săi prin extinderea masivă a teritoriului Statelor Unite. Dacă Panama și Canada par deocamdată un vis îndepărtat, situația Groelandei este diferită, iar stilul imprevizibil, exagerat și uneori brutal al lui Trump în chestiunile internaționale l-ar putea ajuta să transforme insula artică într-un teritoriu american. Bombastica republicanului ar putea, de data aceasta, să devină realitate, iar ambiția lui de a scrie istorie, chiar cu prețul revenirii la atitudinile imperialiste din secolele trecute, ar putea să se materializeze în cele din urmă.
