- Președintele României, Nicușor Dan, anunță oficial începutul procesului de reorganizare teritorială
- Județele ar putea fi eliminate ca unități administrative, fiind integrate într-o regiune mai extinsă, conform planului ce va fi aplicat după 2028
- Noua structură administrativă a țării ar urma să cuprindă doar opt regiuni, iar județele actuale, inclusiv Iașul, vor dispărea
Reforma teritorială radicală, discutată timp de ani buni în România, prinde contur în mandatul președintelui Nicușor Dan. Acesta a declarat ferm că reorganizarea administrativă este inevitabilă și va începe să fie pregătită oficial în 2027, urmând să fie implementată cel mai devreme în 2028. Planul prevede eliminarea celor 41 de județe și înlocuirea lor cu 8 regiuni mari. Printre județele vizate de dispariție se numără și Iașul, un important centru economic, universitar și cultural al țării.
Conform proiectului inițiat de USR și acum analizat și de administrația prezidențială în termeni concreți, județul Iași va fi inclus în regiunea Nord-Est, împreună cu Bacău, Neamț, Botoșani, Suceava și Vaslui. Această reorganizare va duce la desființarea Consiliului Județean Iași, comasarea direcțiilor descentralizate și o restructurare completă a reprezentării administrative locale. Actualii lideri ai administrației județene – președintele CJ, consilierii, direcțiile deconcentrate – riscă să își piardă funcțiile în urma acestei schimbări majore.
Președintele Nicușor Dan justifică această reformă prin nevoia de a crește eficiența, de a realiza o descentralizare reală și de a reduce costurile administrative, subliniind importanța creșterii absorbției fondurilor europene și eliminarea suprapunerilor instituționale. El a menționat că reorganizarea nu poate începe înainte de 2028, deoarece actualii aleși locali și județeni, inclusiv cei din Iași, au mandate valabile până atunci, care trebuie respectate conform Constituției.
Totuși, începând cu anul 2025, autoritățile vor putea implementa reforme parțiale, precum limitarea numărului de angajați în unitățile administrativ-teritoriale în funcție de populația efectivă, redefinirea atribuțiilor consiliilor locale sau digitalizarea unitară a administrației.
Pentru județul Iași, această transformare ridică întrebări importante: ce se va întâmpla cu statutul orașului reședință, cu proiectele regionale aflate în derulare și cu identitatea locală? Vor fi comunele integrate în structuri mai mari, va pierde Iașul autonomia decizională privind dezvoltarea sa sau va beneficia de o administrație regională mai puternică și mai bine finanțată?
În prezent, Iașul este cel mai populat județ din regiunea Nord-Est și unul dintre cele mai dinamice din România. De aceea, posibila pierdere a statutului de județ și integrarea într-o regiune extinsă generează temeri privind diminuarea influenței locale și riscul ca Iașul să devină „o capitală regională printre altele”, fără instrumente reale de control.
Această schimbare anunțată nu este doar administrativă, ci are o semnificație profundă simbolică. Desființarea județelor înseamnă modificarea unui întreg mod de organizare statală care a existat mai bine de un secol. Aceasta va afecta nu doar hărțile administrative, ci și echilibrul puterii, identitatea teritorială și accesul la resurse.
Dacă planul va fi implementat, județul Iași, așa cum îl știm astăzi, va înceta să mai existe, fiind absorbit într-o unitate administrativă mai mare.
