Procurorii DNA au inspectat cabinetul mic al lui Nelu Tătaru timp de opt ore săptămâna trecută, în căutarea banilor pe care acesta i-ar fi încasat cu o zi înainte și i-ar fi depozitat într-un dulap misterios.
Potrivit referatului procurorilor trimis Parlamentului, doctorul, în fiecare dimineață înainte de a-și întâlni pacienții, număra banii strânși în ziua precedentă. De asemenea, anchetatorii căutau o cameră care, conform afirmațiilor, ar fi aparținut doctorului și ar fi supravegheat șpaga ascunsă. Cu toate acestea, nu au găsit nici o cameră, nici banii, rămânând cu concluzia că documentul oficial înaintat Parlamentului s-a bazat pe presupuneri formulate de cei care au depus plângerea. Povestea autosesizării a devenit necredibilă, mai ales după ce ziarul Vremea Nouă a publicat o înregistrare în care managerul Popa amenința că îl va curenta pe fostul ministru al Sănătății, de data aceasta anul trecut. Pentru a obține aceste dovezi incriminatoare, procurorii DNA au încălcat puțin procedurile, sigilând biroul lui Tătaru chiar în ziua în care au ajuns la spital. Avocații doctorului susțin că procedurile nu au fost legale și au depus o plângere în acest sens, argumentând că sigilarea biroului reprezintă începutul unei percheziții în cabinet. Astfel, Tătaru a pierdut imunitatea. Totuși, această metodă a eliminat suspiciunile că cineva ar fi putut sustrage probele incriminatoare înainte de percheziții. Faptul că un document oficial DNA a declarat că Tătaru folosea o cameră pentru a-și proteja șpaga și a supraveghea biroul nu a fost susținut de dovezi concrete, ceea ce indică faptul că procurorul de caz s-a bazat prea mult pe declarațiile celor care l-au denunțat. Aceasta deoarece fosta manageră a spitalului, Lucia Rotaru, în ziua perchezițiilor, a vorbit jurnaliștilor despre această cameră misterioasă, sugerând că procurorii au instalat camere fără ca doctorul să știe, în timp ce el dispunea de o cameră superioară care ar fi monitorizat totul. Reporterii de la Vremea Nouă au investigat și au descoperit cum procurorii au reușit să instaleze echipamentul de supraveghere în biroul lui Tătaru. În aprilie anul acesta, când doctorul era în concediu, s-a efectuat o curățenie generală la etajul doi, unde se află cabinetul, sub îndrumarea managerului. Este logic să se presupună că aparatura a fost instalată atunci, astfel încât doctorul Rotaru nu ar trebui să fie surprinsă de această situație.
Responsabilii pentru inducerea în eroare a procurorilor DNA Iași par a fi managerul spitalului Huși, Bogdan Popa, și alți opozanți cunoscuți ai doctorului Tătaru din unitatea medicală. Anchetatorii s-au bazat în mod nejustificat pe mărturiile celor care intenționau să-l „curenteze” pe doctorul Tătaru. Povestea camerei de supraveghere din cabinetul doctorului, echipată cu senzori și infraroșu pentru a monitoriza activitatea acestuia în absența sa, era doar o legendă veche din spital, răspândită de mulți ani în urmă. O asistentă i-a furat bani din buzunarul hainei doctorului Tătaru, iar acesta, într-un gest intuitiv, a cerut ca ea să recunoască fapta pentru a fi iertată, fără a mai duce filmarea la Poliție. Aceasta a fost o tactică pentru a o face să admită fapta. În spital, s-a răspândit vestea despre camera misterioasă din cabinetul lui Tătaru, iar legenda a fost preluată ulterior de denunțătorii acestuia la DNA Iași, prezentând-o ca fiind o certitudine fără dovezi. Straniu, anchetatorii au acceptat această informație fără rezerve, deși un manager sau un angajat cu poziție de conducere într-un spital nu ar trebui să facă astfel de afirmații fără baze reale. La Huși, însă, astfel de comportamente sunt din păcate obișnuite. Perchezițiile efectuate minuțios i-au convins pe anchetatori că au fost induși în eroare și, în plus față de faptul că nu au reușit să surprindă nici măcar un flagrant, se află acum cu mâinile goale în cabinetul unde credeau că vor găsi dovezi de corupție ale doctorului Tătaru. Responsabili de această situație sunt exclusiv cei care au inițiat „curentarea”, punând anchetatorii, altminteri profesioniști serioși, într-o poziție stânjenitoare.
Lucia Rotaru, fosta manageră a spitalului, a relatat jurnaliștilor despre camera cu senzori din cabinetul doctorului Tătaru
Lucia Rotaru, fosta manageră a spitalului, oficial pensionată dar de fapt menținută într-o funcție în unitatea medicală, își sărbătorea aniversarea când procurorii au venit să facă percheziții la doctorul Tătaru. Cunoscându-l de multă vreme și având o animozitate veche față de el, Rotaru a fost volubilă și a început să le povestească jurnaliștilor despre camera misterioasă de supraveghere a doctorului Tătaru, care ar monitoriza dulapul acestuia. Ea a afirmat cu tărie că procurorii vor descoperi această cameră, nefiind conștientă, cel mai probabil, de faptul că încrederea excesivă în existența camerei ar putea să fi fost o sursă de informații false pentru procuror.
Anchetatorii, temându-se de camera inexistentă a doctorului Tătaru, au instalat și ei o cameră de supraveghere, dar fără succes, conform avocaților
Anchetatorii, influențați de mitul camerei inexistente a doctorului Tătaru, au instalat o cameră de supraveghere, însă fără rezultate, așa cum susțin avocații. Aceștia afirmă că nu au avut succes în identificarea unor dovezi incriminatoare, sugerând că procesele legale nu au fost respectate corect. În concluzie, anchetatorii au părăsit cabinetul fără a găsi dovezi, fiind doar învățați greșelile făcute de cei care au inițiat ancheta.
Lucia Rotaru, fosta manageră a spitalului, le povestea ziariștilor despre camera cu senzori din cabinetul dr. Tătaru

Lucia Rotaru, fosta manageră a spitalului, teoretic, ieșită la pensie, dar, practic, rămasă pe o funcție în unitatea medicală, își sărbătorea aniversarea, taman când la doctorul Tătaru veniseră anchetatorii să facă percheziții. Aceasta, cunoscută ca fiind într-o animozitate veche cu doctorul Tătaru, era volubilă și s-a apucat să le povestească jurnaliștilor despre misterioasa cameră de supraveghere a doctorului Tătaru, care monitorizează dulapul acestuia. O spunea ferm și era convinsă că anchetatorii o vor găsi. Nu își dădea seama, cel mai probabil, de faptul că, arătându-se atât de sigură de existența acelei camere, arăta cam de unde ar fi putut avea procurorul o asemenea informație care s-a dovedit a fi falsă.
Anchetatorii, temându-se de camera… inexistentă a doctorului Tătaru, au plantat și ei o cameră de supraveghere. Fără succes, însă, spun avocații
Echipa de avocați ai lui Nelu Tătaru este atentă la fiecare detaliu de felul acesta, pentru că lupta pentru adevăr se anunță una foarte grea, în ciuda aparențelor. Sandra Grădinaru, cunoscut avocat ieșean, a făcut o serie de precizări foarte interesante. “Acest dosar a început din 2023. Domnul doctor a fost urmărit încă din 2023 și în 2024 lucrurile au luat o mai mare amploare din partea anchetatorilor, în sensul că aceștia au instalat și o cameră de luat vederi în biroul domnului doctor, sigur, cu mandat de la judecătorul de drepturi și libertăți. Acea cameră, din ceea ce am putut vedea de la colegii dumneavoastră din presă, ne-am dat seama că nu a surprins momente chiar relevante pentru anchetatori și au urmat și o serie de investigatori sub acoperire, în număr de 4, care au încercat să îl instinge pe domnul doctor. Deci, ei au încercat să îl provoace. Și, așa cum știm, provocarea înlătură răspunderea penală”, a spus avocata Sandra Grădinaru.
“DNA Iași are experiență în a face flagrante bine documentate. În cazul doctorului Tătaru a lipsit flagrantul. De ce?”

Induși în eroare de delatorii care au spus că sigur se va găsi în cabinet camera misterioasă și dulapul cu bani, anchetatorii s-au pripit și au sigilat repede și ilegal cabinetul dr. Tătaru
“Ceea ce le pot reproșa celor care au lucrat la acest caz, că nu lucrează singur procurorul, ci împreună cu comisari de poliție, este că dacă, într-adevăr, anchetatorii au avut convingerea că acest om băga banii în buzunar, iar banii de la investigatori, care erau din fondurile DGA-ului, de ce nu s-au luat seriile la banconote, să îl prindă cu mita? Plus că, din punctul nostru de vedere, al legalității, este o problemă de legalitate în privința sigiliilor puse pe cabinet. Acele sigilii, din perspectiva legalității, din perspectiva apărării, nu sunt aplicate potrivit unei proceduri prevăzute de lege. Pentru că în Codul de Procedură Penală avem procedura aceasta de aplicare a sigiliilor la ridicarea de obiecte. Și nu avem prevăzută expres pentru un astfel de context. Și atunci, dacă nu este prevăzută expres pentru un astfel de context, eu consider că nu s-a procedat corect, aplicându-se sigiliile și interzicându-i doctorului să își exercite profesia. Acolo erau rețete, aparatură medicală și consider că nu s-a procedat legal prin acele sigilii. Ca o justificare a procurorilor, ei poate s-au gândit că exista acel mandat de la ICCJ pentru percheziție domiciliară (asimilată fiind și percheziția biroului), dar și acel mandat este criticabil. Acest mandat este obținut de către procurorii de caz de la judecătorul de drepturi și libertăți de la ICCJ, dar a fost obținut anterior ridicării imunității, anterior încuviințării perchezițiilor de către Camera Deputaților. Și în această privință doctrina este unanimă, doctrina de Drept Constituțional și nu numai, în a aprecia faptul că abia după ce se ridică imunitatea, trebuie să se adreseze judecătorului de drepturi și libertăți de la ICCJ, pentru emiterea mandatului”, a spus avocata Sandra Grădinaru.








