Răspunsul legislativ întârziat referitor la termenul de prescripție a continuat să conducă la închiderea multor dosare de corupție și la anularea condamnărilor în România, conform raportului Comisiei Europene privind statul de drept, publicat miercuri. Comisia Europeană observă că, spre deosebire de raportul din 2023, România nu a realizat niciun progres în ceea ce privește implementarea unor norme pentru lobbyul membrilor Parlamentului.
De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în întărirea normelor și mecanismelor pentru consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de media, având în vedere standardele europene în domeniu.
„Se preconizează că funcţionarea şi eficacitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului vor fi îmbunătăţite odată cu actualizarea sistemelor sale tehnologice. În timp ce informaţiile privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale sunt acum publice, pare încă dificil pentru publicul larg să ştie cine deţine în cele din urmă societăţile media din afara sectorului audiovizual. Este încă necesar să se consolideze guvernanţa independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media, iar lipsa finanţării face dificilă îndeplinirea mandatului de serviciu public de către televiziunea publică”, se notează raportul Comisiei Europene.
„În pofida unui cadru juridic solid şi a aplicării de sancţiuni, se pare că unele partide politice şi-au sporit finanţarea mass-media private pentru publicitate politică. Cadrul juridic privind accesul la informaţii nu s-a îmbunătăţit încă. Ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă, iar presiunea comercială asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor”, se scrie în raportul Comisiei Europene.
Totodată, Comisia reproşează României că nu a făcut niciun progres suplimentar nici în ceea ce priveşte asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
„Sunt încă necesare eforturi pentru a asigura consultări publice eficiente, deoarece persistă deficienţe. Se fac eforturi considerabile pentru a creşte calitatea şi transparenţa procesului decizional; guvernul recurge încă frecvent la ordonanţe de urgenţă, dar numărul acestora este în scădere”, a constatat Comisia Europeană în raportul său.
Adoptarea legislației pentru sporirea transparenței în finanțarea partidelor politice încă nu s-a realizat. Totuși, raportul evidențiază că au fost implementate măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea sistemului de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în cadrul sistemului judiciar.
O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost prezentată Ministerului Justiției, însă aceasta nu reface toate lacunele existente. Sectorul achizițiilor publice continuă să fie expus unui risc ridicat de corupție, și, având în vedere prioritatea acestui domeniu, se iau măsuri pentru a identifica domeniile și procedurile cele mai vulnerabile la corupție în achizițiile publice.
În ceea ce privește corupția, experții și directorii de întreprinderi consideră că nivelul de corupție din sectorul public rămâne ridicat, conform raportului. Documentul menționează că România a obținut un punctaj de 46/100 în Indicele de Percepție a Corupției 2023 realizat de Transparency International, situându-se pe locul 25 în Uniunea Europeană și pe locul 63 la nivel global. Această percepție a fost relativ constantă în ultimii cinci ani, potrivit raportului. Cu toate acestea, implementarea Strategiei anticorupție 2021-2025 (SNA) continuă conform planului, iar raportul subliniază măsurile pozitive pentru acreditarea a două instituții naționale pentru drepturile omului. Proiectele legislative și o nouă strategie viitoare ar putea contribui la îmbunătățirea situației organizațiilor societății civile, care încă se confruntă cu probleme juridice și financiare, conform Comisiei Europene.
